Viţa-de-vie este, alături de grâu, una din cele mai vechi plante de cultură care a luat naştere cu aproximativ 8000 de ani î.H., fiind cultivată mai întâi în partea răsăriteană a Mării Negre, în Transcaucazia, adică în teritoriile ce aparţin astăzi Georgiei, Armeniei şi Azerbaidjanului. Prin intermediul migraţiilor popoarelor antice, asiatice şi mediteraneene, viţa-de-vie s-a extins din „refugiul pontic“ al zonelor caucaziene în multe țări ale lumii; iar pe teritoriul țării noastre vița-de-vie se cultiva încă din epoca neoliticului mijlociu, cu aproximativ 3000 de ani î.H.
Strugurele, cu denumirea sa științifică Vitis vinifera, are o istorie milenară, fiind cultivat pentru prima dată în regiunile Caucazului și Orientului Mijlociu. Introducerea sa în cultura europeană a avut loc prin intermediul fenicienilor și al grecilor, care au răspândit viticultura în întreaga regiune mediteraneană. În România, cultura viței de vie datează din timpurile pre-romane, existând dovezi arheologice ce atestă prezența acesteia încă din epoca bronzului. Dezvoltarea viticulturii a cunoscut un avânt semnificativ în perioada romană, datorită condițiilor climatice favorabile și a solurilor fertile, ideale pentru creșterea viței de vie. De-a lungul secolelor, viticultura a devenit o componentă esențială a economiei și culturii românești, cu regiuni viticole renumite precum Dealu Mare, Murfatlar și Cotnari, care produc soiuri de vinuri apreciate atât la nivel național, cât și internațional. Această tradiție profundă reflectă rolul important al strugurelui în patrimoniul agricol și cultural al României.
Vița-de-vie se cultivă cu precădere pe teren colinar, unde datorită solului mai sărac în elemente nutritive creșterile mari (specifice lianelor) sunt temperate, iar insolaţia, temperatura şi umiditatea creează un ecoclimat favorabil acestei culturi, permițând obținerea unor struguri de calitate superioară. Practic, cantitatea și calitatea recoltei de struguri sunt reglementate de relațiile complexe care se stabilesc între areal, soi și tehnicile de cultură, iar specialistul este cel care alege toate aceste elemente. Putem cultiva vița-de-vie în sistem convențional (cu folosirea pe scară largă a îngrășămintelor chimice și pesticidelor), dar în ultimele decenii s-au extins o serie de tehnici alternative de cultură mai blânde cu mediul, respectiv sistemul ecologic (menține fertilitatea solului pe termen lung, sporește biodiversitatea, protejează resursele naturale etc.), cel sustenabil (care are în vedere riscurile pentru mediul înconjurător, siguranța produselor, sănătatea consumatorului etc.) alături de care un rol important revine viticulturii de precizie (bazată pe instrumente informatice și tehnologice care utilizează surse multiple de date legate de plantația viticolă, pentru optimizarea procesele de producție).
Importanţa culturii viței-de-vie rezultă din valoarea produselor vitivinicole în alimentaţie, ele având şi acţiune profilactică, terapeutică şi tonifiantă, dar și a beneficiilor pentru mediu.
În ce privește valoarea nutritivă a strugurilor, aceasta se datorează componentelor chimice ale acestora şi formelor uşor accesibile organismului omenesc, la care se adaugă calităţile gustative care fac ca ei să fie savuraţi cu plăcere. Zaharurile din struguri, aflate în cantităţi mai mari decât în alte fructe, sunt asimilate de organismul omenesc foarte uşor, intrând direct în circuitul sangvin, fără să necesite transformări prealabile şi consum energetic. Valoarea energetică ridicată, conţinutul în săruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, magneziu, sulf, fosfor etc.), acizi organici, vitamine (C, B1, B2, B6, acid folic, biotina etc.), îi recomandă pentru consumul în stare proaspătă sub forma curei de struguri.
Prin bogăția în minerale și vitamine, strugurii întăresc sistemul imunitar (susțin formarea de anticorpi, contribuind la rezistența organismului în fața infecțiilor, virusurilor și bacteriilor), protejează inima (prin conținutul în magneziu și potasiu care fortifică pereții vaselor de sânge și mușchiul cardiac, micșorând riscul de accident vascular cerebral sau de infarct miocardic), ajută sănătatea cerebrală (îmbunătățește memoria și procesele cognitive de bază, precum atenția și agilitatea mintală), detoxifică colonul și îmbunătățesc digestia (datorită conținutului bogat în fosfor, potasiu, fibre), combat stresul (fructoza și glucoza din compoziția lor stimulează secreția de serotonină, hormonul fericirii), etc.
Vinul, considerat un aliment complex și o băutură hrănitoare, este un exemplu de băutură cu beneficii energetice notabile, fiecare gram de alcool furnizând organismului 7 calorii. Consumul moderat de vin, asociat cu mesele, aduce o serie de substanțe benefice care sprijină vitalitatea și stimulează funcționarea sistemului nervos, a funcțiilor endocrine și a majorității țesuturilor.
BENEFICIU
Vița-de-vie valorifică terenuri care altfel ar fi slab productive, inclusiv cele în pantă, erodate sau cu fertilitate scăzută
BENEFICIU
Cultura viței-de-vie contribuie la economia și estetica terenurilor din grădini, oferind recolte eșalonate prin cultivarea unui sortiment adecvat de soiuri
BENEFICIU
Plantațiile viticole au un rol important în protecția solului, prevenind eroziunea de suprafață și fixând nisipurile mișcătoare
BENEFICIU
Prezența viței-de-vie pe terenuri în pantă sau pe nisipuri contribuie la conservarea peisajului și adaugă o dimensiune estetică impresionantă mediului înconjurător
Dealul Mitropoliei, Dealul Patriarhiei sau Colina Bucuriei este o colină din București, un punct istoric, cultural, arhitectonic, confesional, turistic important pe harta capitalei Românei. Din punct de vedere confesional, Dealul Mitropoliei este un reper pentru ortodoxismul din România, aici fiind în prezent sediul Patriarhiei Române și reședința Patriarhului.
Descoperă fiecare insulă pentru a afla totul despre ea
© Copyright 2024 USAMV | Toate drepturile rezervate.