logo ehc
logo main

Prună

Latină  | Prunus domestica

Autentificare pentru detalii

Pruna, fructul dulce-acrișor al arborelui Prunus domestica, este renumită pentru conținutul său ridicat de vitamina C și fibre dietetice. Este adesea folosită în medicina populară pentru proprietățile sale laxative și pentru a ajuta la reglarea tranzitului intestinal.

Origine

Existenţa a mai multe specii în cadrul genului Prunus, din care 4 de importanţă majoră P. domestica L – prunul comun european, P. triflora Roxbgh. – prunul chino-japonez, P. insitiţia L. – prunul sirian şi P. cerasifera Ehrh. – corcoduşul, fac destul de dificilă localizarea cu exactitate a centrului de origine. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord cu existenţa a 4 centre de origine a prunului: Prunus spinosa și P. cerasifera  providn din zona europeano-siberiană; P. salicina, P. ussuriensis și P. simonii provind din centrul chinezo-japonez; P.americana, P.nigra, P. hortulana, P. munsoniiana și P. angustifolia pronin din centrul nord-american. P. domestica, din care provin cele mai multe soiuri,  nu crește în stare sălbatică, se pare că este  un hibrid natural între P. cerasifera și P. spinosa.

Istoria introducerii în cultură și în România

Fiind originar din Asia, nu știm când a fost luat în cultură, dar în Europa este semnalat de Theophast în sec. al IV-lea Îc, dar nu se știe dacă se referea la prunul comun sau la scolduș. Datele arheologice atestă prezența prunului mai veche pe acest continent.  Pliniu cel Bătrân menţionează  existenţa mai multor tipuri de prune de culori diferite în Europa (sec.I). Se pare că specia Prunus domestica este cunoscut în cultură din secolul al IV-lea î.C., venit din Caucaz prin Imperiul roman, de unde a fost răspândit în uropa în primele secole ale primului mileniu.

Pe meleagurile balcanice, prunul a însoțit din cele mai vechi timpuri vatra locuită, prunele, prin diversele lor moduri de procesare (magiun, compot, deshidratare) au constituit și mai constituie încă o sursă importantă de hrană pentru oamenii din mediu rural în perioada de iarnă și primăvara, în timpul celro două posturi creștine importante. Aici, în zona balcanilor, de-a lungul timpului s-au format soiuri locale importante, care au fost baza unor programe de ameliorare sau sunt încă cultivate și azi (Tuleu gras, Gras românesc, Vânăt românesc). Se pare că la noi în țară, prunul comun a pătruns la sfârșitul secolul III d.C, fie de la romani, fie de la greci

Tehnologii moderne de cultivare

În funcție de zona geografică, tehnologia de cultură a prunului are valențe diferite. În mediu rural mai sunt destule plantatii tradiționale, cu distanțe mai mari de plantare și onducerea pomilor sub formă de vas, dar în tehnologia modernă gradul de intensivizare a ajuns până la circa 1500 de pomi/ha. Deși nu există portaltoi de talie mică, prin alegerea corectă a soiurilor se poate reduce distanța pe rând până la 1,5 m, care asociat cu conducerea aplatizată a pomilor permite plantarea la 4 m între rânduri. La prun trebuie acordată atenție mare asocierii  soiurilor în vederea ponelizării deoareec există multe soiuri androsterile (fără polen), iar în lipsa polenizării  nu se poate obține ceva.  Intreținerea solului se face prin înierbarea intervalului și mulcirea sau lucrarea solului pe rând.

Caracteristici bio-chimice și proprietăți nutriționale

Prunele sunt fructe cu o valoare energetică scăzută, oferind doar 75 kcal la 100 g de produs proaspăt. Acestea sunt bogate într-o varietate de nutrienți esențiali, incluzând între 7-18 g de glucide și un spectru de acizi organici între 0,16 și 2,30%. Conținutul de substanțe tanoide variază între 0,15 și 1,5%, iar substanțele pectice și albumina reprezintă aproximativ 0,65%, respectiv 0,5%. Prunele sunt de asemenea o sursă importantă de celuloză și fibre, cu 6% și respectiv 1,6 g. Nutrienții vitali, precum Niacina, Acidul Pantotenic, Vitamina A, Vitamina C, Vitamina E, Vitamina K, Sodiu, Potasiu și Calciu, sunt prezenți în cantități semnificative, contribuind la profilul lor nutritiv complet. Prunele sunt extrem de versatile în bucătărie, putând fi valorificate în diverse moduri, de la consumul ca fructe de desert, la prepararea lor ca fructe uscate, compot, dulceață, marmeladă, magiun și chiar țuică.

Beneficii pentru sănatate și/sau mediu​

Prunele sunt apreciate nu numai pentru gustul lor delicios, dar și pentru beneficiile considerabile pe care le aduc sănătății și mediului. Aceste fructe sunt o sursă bogată de nutrienți esențiali, având un rol important în dieta și sustenabilitatea ecologică.

BENEFICIU

Promovarea biodiversității și îmbunătățirea calității solului în practicile agricole sustenabile

BENEFICIU

Menținerea sănătății cardiovasculare prin reglarea tensiunii arteriale cu ajutorul potasiului

BENEFICIU

Contribuție la controlul greutății, având un conținut scăzut de calorii și indice glicemic redus

BENEFICIU

Suport antioxidant datorită conținutului ridicat de vitamina C

BENEFICIU

Reducerea riscului de boli cronice, inclusiv osteoporoză și diabet

BENEFICIU

Sprijinirea sănătății oculare prin vitamina A și carotenoide

BENEFICIU

Menținerea sănătății pielii prin vitamine și minerale care combat îmbătrânirea

BENEFICIU

Îmbunătățirea digestiei prin aportul bogat de fibre

Descoperă locația insulei

La o jumătate de secol după apariţia primului proiect de înfiinţare a unei bănci naţionale, la 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua astfel fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor.

Până la declanşarea Primului Război Mondial, Banca Naţională a României s-a implicat în susţinerea dezvoltării economiei naţionale, prin volumul creditelor acordate şi nivelul redus al taxei scontului. De asemenea, alături de guvernul român, a contribuit în anii 1890-1892 la elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar, prin renunţarea la bimetalism în favoarea monometalismului aur. Între 1900 şi 1925, statul s-a retras dintre acţionarii băncii, fapt pentru care BNR a devenit o instituţie particulară privilegiată, dar care avea aceleaşi responsabilităţi naţionale.

Harta Insulelor

Descoperă fiecare insulă pentru a afla totul despre ea

ORGANIZAT DE

Sub auspiciile

Sub patronajul

Parteneri Instituționali

Sponsori

© Copyright 2024 USAMV | Toate drepturile rezervate.