Para
Latină | Pyrus comunis
Para, cunoscută științific ca Pyrus comuni, este o adevărată comoară nutrițională, având un conținut scăzut de calorii, dar bogat în fibre și vitamina C. Este ideală pentru a menține sănătatea sistemului digestiv și pentru a reduce riscul bolilor cronice.
Origine
Originea părului nu este foarte sigură, existând mai multe centre în funcție de specie. Astfel Pyrus ussuriensis și P. Serotina provin din centrul chinez-japonez; P. pyraster, P. caucasica. P. salicifolia sau format în centru preasiatic; P regelli și P. turcomanica provin din zona central-asiatică; P. elaeagrifolia provine din Crimeea și spațiul Balcanic, iar P. nivalis din zona mediteraneană. P. communis se pare că este originar din Europa şi Asia occidentală. Spre deosebire de măr, cultura părului în ultimul timp este în regres, cu toate că sunt preocupări de îmbogăţire a sortimentului şi a tehnologiei de cultură.
Istoria introducerii în cultură și în România
Se pare că părul a fost luat în cultură cu circa 600 î.C. în Grecia ca urmare a domesticirii speciilor P. nivalis și P. pyraster, de unde a ajuns în Imperiul roman, iar de aici în Franța, Belgia, Anglia și Germania. Referiri scrise datează din anul 300 îC (Teofrast). Perele au fost prezente dintotdeauna în alimentația oamenilor, la început din ceea ce se găsea în natură, dar, încet, încet oamenii au selectat și apoi înmulțit formele cele mai bune din punct de vedere a calității fructului. Există înca în cultura soiuri apărute în urmă cu aproape 300 de ani: Cure (1760), Williams (1770), soiuri cere sunt competitive cu cele recent introduse. Părul se cultivă în toate zonele cu climat temperat, în ambele emisfere, ajungând până la 52° latitudine nordică, chiar mai mult în Suedia (55-58°).
În România, părul este prezent în aproape toate zonele locuibile, perele fiin a preciate pentru consumul în stare proaspătă, deshidratate sau procesate în diverse produse finite.
Tehnologii moderne de cultivare
Părul se cultivă la fel ca și mărul, în plantațiile moderne desimea ajunge la circa 1000-1600 de pomi/ha. Distanțele de plantare sunt de 4-4,5 m între rânduri și 1,5-2,5 m între plante pe rând, în funcție de vigoarea pomilor. Deoarece portaltoii au o înrădăcinare mai bună, prezenta spalierului nu este obligatorie, dar poate ajuta la anumite forme de coroană ce trebuie palisate. Formele de coroană predominante sunt: axul vertical, axul dublu, tridentul și fusul subțire.
Întreținerea solului se face prin înierbarea intervalului dintre rânduri și mulcirea pe rând, de obicei cu iarba de pe interval.
La păr sunt probleme la asigurarea prouecției fitosanitare, focul bacterian și puricele melifer al părului sunt destul de greu de menținut sub control.
Caracteristici bio-chimice și proprietăți nutriționale
Perele sunt considerate alimente hipocalorice, având un conținut energetic de aproximativ 60-100 kilocalorii per 100 de grame. În compoziția lor, găsim o varietate de nutrienți esențiali pentru sănătate. Ele includ glucide în proporție de 8-15 grame, substanțe pectice între 0,23 și 0,54 grame, și substanțe proteice cuprinse între 0,27 și 0,70 grame. Fibrele sunt reprezentate în cantitate de 6 grame, iar acizii organici și substanțele tanoide se regăsesc în intervalul de 0,23-0,54 grame, respectiv 0,06-0,24 grame. De asemenea, perele conțin 0,5 grame de albumine și 4,3 grame de celuloză. Din punct de vedere al conținutului de vitamine, perele sunt bogate în vitaminele A, B1, B2, B6, C, PP și E. În plus, aceste fructe oferă o gamă largă de ioni minerali precum fosfor, sodiu, calciu, magneziu, fier și iod, contribuind astfel la o alimentație echilibrată și sănătoasă.
Beneficii pentru sănatate și/sau mediu
Beneficiile pentru sănătate ale perelor sunt numeroase, dat fiind faptul că au un indice glicemic scăzut de 30, permițând o digestie și absorbție lentă, care le face ideale pentru diverse scopuri nutriționale și terapeutice.
BENEFICIU
Contribuie la prevenirea obezității, diabetului și bolilor coronariene
BENEFICIU
Atenuază constipația datorită conținutului de pectină, care are proprietăți diuretice și laxative ușoare
BENEFICIU
Ajută la pierderea în greutate prin efectul lor de sațietate prelungit
BENEFICIU
Sucul de pere ajută la reglarea tranzitului intestinal, facilitând digestia
BENEFICIU
Oferă un efect sedativ și calmant pentru sistemul nervos
BENEFICIU
Măștile faciale din pere ajută la tratamentul acneei prin acțiunea astringentă a pulpei
BENEFICIU
Promovează vindecarea și aspectul sănătos al tenului datorită efectului cicatrizant
BENEFICIU
Sunt o alegere potrivită pentru copiii cu reflux gastro-esofagian, neiritând mucoasa stomacală
Descoperă locația insulei
Academia Română
Simbol al spiritualității, forum al consacrării, spațiu al cercetării fundamentale
Misiune
Înființată la 1866, Academia Română, instituție fundamentală a României, este cel mai înalt for românesc de consacrare ştiinţifică şi culturală, care reunește personalități marcante din țară și din străinătate, din toate domeniile științei, artei și literaturii. În prezent, Academia Română îndeplinește trei roluri majore: este for de consacrare, este pilon important al cercetării din România, este participant activ în viața societății.
Principala misiune a Societății înființate la 1866 viza, în acord cu vocația sa națională, normarea limbii române și studiul istoriei poporului român, având ca obiective elaborarea gramaticii limbii române, stabilirea ortografiei, realizarea dicționarului român și elaborarea tratatului de istorie a românilor, precum și publicarea unor valoroase colecții de documentele referitoare la istoria națională. Odată cu dezvoltarea științelor, accelerarea progresului tehnic și evoluția societății, Academia Română își va extinde ariile de manifestare.
Membrii Academiei Române
Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. De la începuturi şi până în prezent, Academia Română a reunit peste 1700 de membri – fondatori, titulari, corespondenți și de onoare, din ţară şi din străinătate, aleși în timpul vieții sau post-mortem.
Personalități ale vieții culturale și științifice, membrii Academiei Române au fost și sunt promotori ai progresului științific și social, având o contribuție esențială în dezvoltarea societății românești. Practic nu există niciun domeniu de activitate care să nu fi beneficiat de munca, inteligența și performanța excepțională ale membrilor Academiei Române: științele limbii, literatura, artele plastice și teatrul, istoria și filosofia, dar și agricultura, construcțiile, chimia, medicina, domeniul nuclear, automatica și informatica, științele economice și cele sociale. Activitatea lor rămâne valoroasă prin organizarea unor institute și centre de cercetare, prin publicarea de tratate, lucrări științifice și literare, prin realizarea de opere artistice, prin înființarea de muzee și biblioteci, prin invenții şi inovații, prin găsirea unor noi soluții în economie, tehnică, medicină, biologie.
Peste 70 de institute, centre, comisii și colective de cercetare
Academia Română coordonează peste 70 de institute și centre de cercetare, care își desfășoară activitatea în domenii fundamentale ale științei și culturii. Rezultatele performante ale acestor institute, dintre care unele sunt clasificate la nivel de excelență europeană, se datorează celor peste 2000 de cercetători atestați, specialiști în cercetare fundamentală sau aplicată.
Harta Insulelor
Descoperă fiecare insulă pentru a afla totul despre ea
ORGANIZAT DE
Sub auspiciile
Sub patronajul
Parteneri Instituționali
Sponsori
ADRESA
Bd. Mărăști Nr.59
SOCIAL MEDIA
© Copyright 2024 USAMV | Toate drepturile rezervate.